Comunitatea din Bălan odată cu începerea exploatării zăcămintelor de cupru la începutul secolului XIX, înfiintează parohia romano-catolică proprie.
Din documentele "Scrisori Obligatorii" (Kotelezo Levelek) datate în anii 1826-1833, reiese că comunitatea din Bălan are biserică, parohie scoală si preot al comunitătii, acestea fiind patronate de societatea minieră.
În anul 1827 în locul bisericii actuale se afla o capelă din lemn, în anul 1864 societatea minieră initiază si începe construirea bisericii actuale, care este sfintită de episcopul de Alba-Iulia, Fogarasi Mihaly, în anul 1869 astfel aceasta primind Hramul Nepomuki Szent Janos ocrotitor al bisericii.
Din documentatia scrisă si stampila aflată în arhiva bisericii, reiese că în anul 1943 există o asociere a tinerilor catolici agrari (Katolikus Agrar Ifjusagi Legenyegylet) din Bălan, totodată o stampilă aflată în arhiva bisericii atestă că în anul 1943 în Bălan exista o scoală elementară catolică.
De la sfârsitul secolului XIX până în anul 1896, orasul dispunea de o parohie si paroh al comunitătii, de la această dată pentru circa 70 de ani comunitatea catolică din Bălan fiind păstorită de parohia din Sândominic.
Din anul 1968, odată cu declararea Bălanului ca oras se reînfiintează parohia romano-catolică, iar împreună cu dezvoltarea comunitătii numărul enoriasilor a ajuns să atingă cifra de 4000.
Biserica romano-catolică din Bălan este o constructie în stil gotic si este declarată ca fiind monument istoric.Comunitatea romano-catolică pe parcursul anilor a fost păstorită de parohii: